joi, 16 august 2012

Capitolul 1 : Slow down, that's just the beginnin'.


Totul a inceput ca o zi normala. Alarma a sunat la 7:00 , ca in fiecare dimineata, micul dejun era lasat pe masa din bucatarie, ca mereu si la ora 7:30 telefonu' bazaia ca un tampit, ca deobicei. Singura exceptie era ca prima zi de scoala venise. 10 septembrie.
Cum am mai zis, la 7:00 a sunat alarma, dar, ca o lenesa remarcabila ce sunt, am ignorat-o si mi-am continuat somnul de frumusete pana pe la 7:30 cand a sunat telefonul. Patri. Am raspuns si i-am auzit vocea unei din cele mai bune prietene.
-Mornin', sunshine! Cum ai dormit, cat de perverse au fost visele si cum a fost papa de dimineata? Aaa, by the way, vezi ca in 10 minute sunt la tine, ca sa plecam la scoala.
-Buna dimineata si tie ... Hai ca te astept. Si apropo, visele - mega perverse.
M-am dat jos din pat, atingand parchetul rece cu talpile mele goale. Brr. Apoi am luat-o la goana catre baie, m-am spalat rapid si, ajuns inapoi in camera, mi-am bagat nasul in dulap. Am stat acolo si m-am holbat pur si simplu la haine vreo 5 minute, apoi mi-am ales tinuta perfecta pentru prima zi de scoala.
M-am uitat rapid la ceas. 7:40. Patri trebuia sa ajunga. Mi-am pieptanat parul si l-am lasat sa cada lejer pe spate. Mi-am luat o gentuta si eram gata de plecare. Soneria de la intrare a.. sunat, iar eu m-am dus sa deschid.
-De cand nu te-am mai vazut! a tipat Patri si mi-a sarit in brate.
Am imbratisat-o strans si m-am uitat la ea.
Parul ei roscat, pe care si eu as fi dorit sa-l am, stralucea. Astazi si-l lasase drept, desi de obicei il tinea in cocuri din acelea foarte lejere. Nu se inaltase foarte mult peste vara, deci tot eu eram cu putin mai inalta decat ea. Hainele pe care le purta i se potriveau ca o manusa, tinand cont ca nu e genul ala de fata foarte skinny. Era potrivita.
Desi, aspectul se schimbase foarte mult, speram sa fie aceasi Patri plina de viata, care pana si pe mine ma oboseste cu energia ei care parca nu se mai termina. Aceasi Patri care isi propune multe, dar reusete putine, aceasi care, pentru iubire si pentru persoana iubita, ar face absolut orice. Cu prietenii.. Sincer, Patri este una din cele mai bune persoane pe care le-am intalnit vreodata. Ne pune pe noi mai presus si uita de ea deseori, desi are momente de egoism si momente in care vrea sa controleze ea totul.
Am iesit in scara de bloc si am dat nas in nas cu inca o persoana draga: Eve. Evelyn.
-Eveeeee! Nu te-am mai vazut de cand s-a terminat scoala, hun.
Ne-am imbratisat strans si ne-am zambit una alteia.
Evelyn s-a inrosit, ceea ce arata ca tot timida a ramas. Despre ea ce sa spun.. Este foarte amuzanta, energica, dar pe Patri nu o intrece nimeni, totusi, si iubeste muzica, dansul si actorie. Aaaa, da. Este cea mai mare fomista pe care am vazut-o in viata vietilor mele. Zici ca e Niall in varianta feminina. Calatoreste foarte  mult, dar nu uita nicodata de noi, prietenele ei. Nu a uitat vreodata sa ne aduca macar o bratara din calatoriile ei.
 Astazi, avea parul ei lung dezlegat si era imbracata cu o rochita alba si lunga, care i se aseza foarte frumos. Machiajul ii facea ochii albastrii sa iasa in evidenta. Banuiesc ca numai orbii nu observa cat de frumoasa poate sa fie fata asta.


Am plecat spre scoala, foarte bucuroase ca ne-am revazut. Fiecare avea un zambet larg pe fata, de ziceai ca abea ne-am casatorit. Eii, whatever, cei care nu ne cunosc sa nu comenteze.
-Deci, in una din cele mai recente calatorii ale mele, a inceput Evelyn, am vazut un tip atat de asdfghjkjl... Il chema Louis si ,Dumnezeule mare, cat de hot putea sa fie!
M-am uitat la ea cu acea privire de "Avem o mica indragostita" , dar apoi mi-am abatut privirea.
-Si, Patri, cum o mai duci cu fashionul? am intrebat eu, stiind cat de mult ii place sa vorbim despre asta.
-Pai, genial, de fapt. S-ar putea sa ma duc in Londra la un fel de facultate de moda.
-Pai si cum, ne parasesti?
-...... Nu stiu. Nu sunt sigura, dar ma rog.
Ajunse in curtea liceului, mi-a sarit in ochi o tipa cu parul brunet. S-a intors si am recunoscut-o pe loc. Ali.  Era printre boboci si presupun ca nu cunostea pe nimeni, asa ca m-am dus si am incercat sa o speri, dar nu mi-a iesit. M-a luat si ea in brate, a treia imbratisare in vreo 10 minute, i like it, si parca nu mai vroia sa-mi dea drumul. Nu era ea foarte timida, dar era genul de persoana sensibila  si iubitoare, de care parca te atasezi imediat. E , pur si simplu, ca un catelus care tanjeste dupa iubire.  In acelasi timp, e geloasa, seducatoare si una din persoanele alea nebune, pe care eu le ador.  Nu mai stiu ce i-am zis si a inceput imediat sa rada. Clar, that's my Ali.
-Aliiii, ce mai face relatia ta cu Niall?
-Pai, ne iubim enorm, chiar daca el nu stie inca.
Ea era cea mai mica din grupul nostru de nebune, avand 15 ani. Patri avea 17, ca si mine, iar Evelyn avea 18.
Chiar, le-am descris pe toate, numai de mine am uitat. Ce sa zic? In primul rand, Harry Styles, Harry Styles, Harry Styles. Sunt innebunita dupa el, tipul asta e absolut perfect. Cu zambetul ala si gropitele lui... Dar cum cred ca toti stim cum arata Harry, ar fii mai bine sa ma descriu pe mine. Well, eu sunt Catti si, like i said, am 17 ani. Sunt cu Patri in clasa, iar profesorii ne urasc pentru chestia asta. Am parul saten,  putin ondulat de la nastere si lung. Ochii nu sunt cine stie. Caprui spre verzi. Am in jur de 1,65-1,70, deci pot sa ma fac fotomodel. Like a boss. Singura parte proasta e ca nu vreau asta. Cateodata sunt timida, dar daca ajungi sa ma cunosti sunt compleeeeeet dusa. La exterior incerc sa ma dau eu cat mai nepasatoare, dar adevarul e ca sunt foarte sensibila. Desi nu mi se pare, lumea zice ca sunt una din acele persoane speciale, pe care le intalnesti o data in viata. Nu prea cred asta, dar sa zicem. Cateodata sunt egoista, dar niciodata nu uit de prietenele mele cele mai bune, pe care, by the way, le iubesc nespus de mult. Parintii mei au divortat cand eu aveam 13 ani, iar acum locuiesc cu tata si cu sora mea mai mica, Anne, care are  14 ani.
Directoarea mi-a intrerupt gandurile, incepand sa strige, ei bine, ce se spune la inceperea fiecarui an scolar. Pe acea sceana improvizata a urcat o tipa foarte draguta. Avea parul negru si ochi caprui si parea genul ala de persoana foarte saltarete.
-Anul acesta avem o noua colega! a anuntat directoarea. Numele ei este April si sper sa o primiti cum se cuvine, pentru ca merita. Acum sa o lasam sa spuna cateva cuvinte despre cum e ea.
April s-a apropiat incet de microfon, a privit intrgul grup de copii, care era imens si a inceput:
-Hey, cum a zis si doamna directoare, eu sunt April. Cativa dintre voi m-ati intrebat cati ani am. Ei bine, e doar un numar, asa ca ramane secret, nu conteaza asa de mult. Imi place sa zambesc si sa imi provoc prietenii. Ce-a fii viata fara distractie, fara rasete, fara April? Si cui nu-i place de mine, asta e.  Umm, ce sa mai zic? Imi place extrem de mult teatrul, imi place sa fiu pe scena, sa le luminez fiecare minut persoanelor care ma privesc in timp ce imi fac treaba, iar visul meu este, normal, cinematografia.   Aaa, da, for 1D fans, Zayn este al meu. E pur si simplu..Este aidoma unei rafale de vant ce vine si`mi imprastie tot scenariul vietii peste cap.E incredibil si magic.E ceea ce iubesc!
La fraza asta,  am inceput toti sa radem, iar April s-a dat, zambareata jos de pe scena.
Presimt ca fata asta o sa intre in grupul nostru. Pur si simplu presimt. 


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu